Calatoria a fost lunga si obositoare. Dar
imi apare un zambet pe buze atunci cand urc scarile, oarecum grabit.
Podeaua de lemn scartie usor atunci cand intru in camera. Ma astept sa
vad fata ta zambitoare, dar se pare ca am intarziat un pic si am ratat
marea revedere.
Storurile sunt ridicate, iar lumina
inunda micuta incapare. Razele de soare cad exact pe locul unde tu erai
acum putin timp.Asternuturile inca iti mai pastreaza caldura si liniile
corpului tau.
Cat de mult as fi vrut sa te gasesc
dormind si sa ma odihnesc pe fotoliul cel mare, in timp ce te-as fi
privit cum respiri usor. Sa vad parul tau ravasit in valuri aramii pe
perna moale. Apoi sa te sarut usor si sa vad cum te incrunti, asa
adormita, ca doar cateva clipe mai tarziu sa zambesti si sa iti deschizi
ochii. Sa te strang la piept si sa iti simt parfumul pielii tale, atat
de binecunoscut.
Dar am intarziat si toate astea s-au
risipit, exact ca fumul tigarii ce a ars in timp ce eu imi imaginam
toate astea. O sting usor in scrumiera grea de alama si ma plimb prin
camera, ca un copil curios. Iti vad urmele in fiecare obiect ce imi
apare in cale. Vad cartea ce sta frumos asezata langa paharul gol de
vin. Alaturi, cutia de bomboane pusa langa pat; ai avut iarasi regrete
dupa momentul dulce.
Ma asez usor pe pat si ma uit pe
fereastra. Ieri vedeam o jungla de betoane, iar astazi revad verdele
aprins al ierbii. Simt oboseala cum ma cuprinde si mintea incepe sa
zboare in sute de directii.
Apoi aud un scartait usor, si corpul tau se lipeste de al meu fara sa spui un cuvant. Te-ai intors.
